joi, 27 decembrie 2007

poem de giu

(in foto Doamna Stepanova, artist plastic moscovit al anilor'20, a real woman si muza eterna) .....


Dorm pe-o lacrima-n fletcher,
sunt general si soldat totodata
in razboiul intergalactic
dintre mine si mine,
dintre carnea mea
si lumina creierului meu,
sunt o tinta vie
centrul a o mie de galaxii concentrice.

trageti!ochiti!
Oricum eu cad intotdeauna in picioare.
Am geniul de-a rade de mine-insami
insamantez patimas fruntile strainilor
mi-e bine paradoxal in fata oglinzii
ceea ce pe altii i-ar ucide
pe mine ma hraneste ma sprijina
cateodata cand ma indragostesc
de cine-stie-ce destrabalat infant
pletele mi se inrosesc pana la ultimul fir
devin o dara subtire de fum
pe sub mansardele tainice
din bucuresti din londra din paris.

Niciun comentariu: